De ce școlile și sistemele educaționale trebuie să se axeze pe echitate și incluziune
Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități este clară în angajamentul său de a asigura dreptul la educație incluzivă la toate nivelurile. Aceasta subliniază importanța accesului egal la educație în cadrul comunităților în care trăiesc persoanele și impune realizarea de adaptări adecvate, personalizate în funcție de nevoile individuale, pentru a garanta o participare semnificativă.
Educația incluzivă în Europa
În multe țări europene, educația incluzivă reprezintă oferirea de sprijin pentru cerințele educative speciale în cadrul învățământului de masă, în mod obișnuit fiind considerată o parte esențială a incluziunii sociale. Potrivit Agenției Europene pentru Dizabilitate și Educație Incluzivă, educația incluzivă înseamnă „asigurarea unei educații de înaltă calitate în școli care respectă drepturile, egalitatea, accesul și participarea tuturor elevilor.”
Cercetările arată că educația incluzivă are un impact pozitiv asupra rezultatelor academice și este asociată cu șanse mai mari de angajare, participare în învățământul superior, integrare în rețele sociale valoroase și atingerea unui nivel ridicat de independență rezidențială. Prin urmare, asigurarea accesului egal și a participării active la educație este esențială pentru realizarea unei incluziuni sociale depline.
Rolul proiectului STESSIE
În multe țări europene, conceptul de „incluziune” este interpretat în moduri diferite. Proiectul STESSIE își propune să creeze o înțelegere comună a ceea ce înseamnă incluziunea în sectorul educațional și modul în care diversitatea poate fi considerate ca valoare adăugată. STESSIE promovează schimbări fundamentale de perspectivă și atitudine: Ce înseamnă cu adevărat să ne referim la toți elevii, fără a-i exclude pe cei din grupuri minoritare pe baza diferențelor de abilitate, etnie, limbă, religie sau alte aspecte ale identității?
Multe țări europene adoptă o abordare destul de individualistă a nevoilor educaționale speciale. STESSIE își propune să mute accentul către construirea unor medii de învățare bogate, care să îi primească pe toți copiii, în special pe cei aflați în risc de excludere și pe cei proveniți din medii multiple marginalizate.
Există o cerere tot mai mare pentru politici clare privind educația incluzivă. Printre actorii din sectorul educațional se resimte o nevoie urgentă de a investi în politici educaționale de orientare comprehensive și de înaltă calitate, care să susțină ghidarea fundamentală și preventivă a elevilor în învățământul de masă. STESSIE urmărește să ofere factorilor de decizie politică din întreaga Europă modalități concrete de a îmbunătăți incluziunea în școli.
Modalitatea de abordare a cadrului de referință STESSIE
STESSIE este dezvoltat cu scopul autoevaluării, ca un instrument pentru îmbunătățirea participării și a oportunităților de învățare pentru toți elevii (inclusiv cei vulnerabili). De asemenea, este conceput pentru a respecta autonomia școlilor, a inspectoratelor și a organismelor de evaluare. STESSIE nu are scopul de a furniza un cadru unic sau un set de instrumente de evaluare care să fie utilizate în toate școlile, inspectoratele sau organismele de evaluare din Europa.
Cadrul de referință consistă din
STESSIE nu este un instrument de evaluare care poate sau va formula, în vreun fel, o judecată asupra școlii. Mai degrabă, are scopul de a crește gradul de conștientizare în rândul școlilor cu privire la procesul lor de a deveni mai incluzive. STESSIE urmărește să evidențieze domeniile:
- în care școala poate să se îmbunătățească pentru a fi mai incluzivă și mai accesibilă pentru toți copiii;
- în care școala investește deja în mod semnificativ în participarea academică și socială a fiecărui copil.
STESSIE(METER) colectează perspective de la personal, părinți și elevi din aceeași școală pentru a oferi o imagine comprehensivă asupra modului în care conducerea, cultura și climatul clasei prioritizează și valorizează incluziunea. STESSIE(METER) este informativ și atractiv în mai multe moduri:
- Oferă informații semnificative despre nivelul actual de incluziune din școală;
- Instrumentul poate fi aplicat periodic pentru a monitoriza progresul privind nivelul incluziunii
- Evidențiază domeniile de aliniere și divergență dintre perspectivele profesorilor, ale personalului și ale elevilor mai mici și mai mari.
Totuși, acesta este doar punctul de plecare. STESSIE face parte dintr-un proces care sprijină școlile în formularea și coordonarea acțiunilor menite să creeze un mediu mai incluziv. Sprijină școlile să ia decizii informate cu privire la direcțiile strategice de viitor.
STESSIE vine însoțit de un kit de ghidare care ajută liderii școlari să identifice strategiile potrivite pentru îmbunătățirea incluziunii, pe baza rezultatelor obținute.
PRINCIPII CHEIE PENTRU UTILIZAREA CADRULUI
METODE POTENȚIALE DE EVALUARE
Această listă reprezintă o varietate de abordări și metode pe care liderii școlari, profesorii, consilierii educaționali și inspectorii le pot utiliza pentru a stabili dovezile necesare în evaluarea conform cadrului STESSIE. Nu este o listă completă sau exhaustivă, iar școlile și inspectorii nu ar trebui să se simtă obligați să folosească toate aceste metode de fiecare dată sau pentru fiecare aspect al cadrului.
- Observarea proceselor de predare și învățare
- Observarea mediului școlar
- Analiza rezultatelor elevilor/studenților/cursanților (standarde, progres, abilități, evaluarea profesorilor, urmărire, adecvarea activităților)
- Analiza planificării pe termen scurt, mediu și lung
- Revizuirea evaluărilor interne sau externe ale stării de bine ale elevilor/studenților/cursanților și a modului în care aceste constatări sunt abordate
- Discuții/întâlniri cu elevii/studenții/cursanții
- Opiniile părinților – întâlniri/ chestionare
- Discuții cu partenerii / conversații cu liderii / profesorii despre modul în care coordonează colaborarea cu agențiile externe
- Planuri individuale de sprijin, inclusiv obiectivele acestora
- Sisteme de monitorizare care identifică progresul elevilor/studenților/cursanților vulnerabili
- Metode noi de implicare digitală – analiza fișierelor digitale / videoclipurilor / buletinelor informative etc
- Cultura de protejare a copiilor (safeguarding)
- Înregistrări / planuri / sisteme de monitorizare a stării de bine
- Programe de formare profesională și evaluările profesorilor cu privire la acestea, în raport cu propriile lor practice.
